joi, 17 august 2017

Ratiune sau intuitie?

Toata copilaria am fost incurajata sa prefer obiectele de studiu reale, adevarul este ca le intelegeam cu usurinta, mereu spuneam ca matematica este favorite mea, dar cum scapam de teme ma scufundam in lectura. Invatam usor si prindeam lejer accentul la limbi straine, istoria si geografia le invatam atat la clasa cat si impreuna cu Jules Verne, Alexandre Dumas, Lev Tolstoi, Honore de Balzac si multi alti clasici care mi-au incantat copilaria si adolescenta. Prin urmare aveam note maxime la majoritatea materiilor, eram "sabotata" doar la muzica, desen, sport, pentru ca parintii mei erau "paraleli" cu regimul comunist si altii trebuiau sa ia premiile...
Adevaratul soc a venit insa la Bacalaureat, cand am inteles ca de fapt eu functionez perfect si pe intuitie, nu doar pe logica. La liceu notele nu mai erau asa mari ca in scoala generala (unde in final am fost sefa de promotie), aici am intalnit profesori care ma "sabotau" si pentru a ma convinge sa fac pregatire in particular cu dumnealor. Concurenta era dura, eram "crema" Brailei si la orele de mate si fizica tema insemna un capitol de probleme, uneori de la o zi la alta, la fiecare ora din alta culegere. Si totusi gaseam timp sa citesc absolut toate operele scriitorilor studiati, ba mai cautam si romane/poezie care nu se cereau la clasa.
Inainte de Bac am rasfoit manualele si caietele din cei patru ani de scoala, dar evident emotiile ma sugrumau. La limba romana am primit subiect de sinteza: "satul romanesc in opera lui Liviu Rebreanu" si versuri din Eminescu de comentat. Era pentru prima data cand se dadea subiect de sinteza la Bac, la clasa nu se facea asa ceva, dar eu nu m-am gandit nicio clipa la asta, cunosteam toate romanele lui Liviu Rebreanu, nu doar cele din manual, mi-am facut un plan de atac si am scris non-stop mai bine de doua ore si jumatate. Mi-a ramas extrem de putin timp pentru versurile din Eminescu, am reusit sa fac un mic comentariu literar, dar nu am mai apucat sa scriu despre rima, pas, ritm. La mate am "functionat" la fel de bine pana la ultimul subiect unde m-am blocat pe o formula (era formula unui trunchi de con), si din pricina emotiilor am pus inaltimea la puterea a treia... :)
Verdictul: din cinci clase a douasprezecea, 2 mate-fiz, una de chimie-biologie, una electrotehnica si una de mecanica, adica 36*5=180 de elevi, au fost doar 5 note de 9 si 10 (la ambele examene), dintre care doi de 9 au fost notele mele! Nu puteam sa cred, am muncit pana la epuizare la mate, iar la romana, doar citind de placere, eram la fel de buna!
Totusi am continuat sa ma mandresc cu logica mea desi in momentele de relaxare intuitia ma purta peste tot unde ma invita un scriitor sa merg, ma ajuta sa empatizez cu emotiile personajelor, si nu in ultimul rand imi lumina intelegerea societatii despre care citeam. Au aparut si primele "lupte interne" si prin urmare am inceput sa am probleme cu vederea. Da, emisferele cerebrale incep sa lupte intre ele pentru suprematie, in momentul in care folosesti una in detrimental celeilalte. E ca si cu mainile sau picioarele, nu poti folosi doar unul/una pentru ca la celalalt(a) s-ar atrofia muschii si devii handicapat. Emisfera cerebrala stanga comanda jumatatea dreapta a corpului, logica, ratiunea, ordoneaza activitatea in amanunt si luand in calcul doar datele semnificative si programele invatate incepand cu copilaria, si ne tine in contact cu realitatea fizica a Terrei, emisfera dreapta a creierului comanda jumatatea stanga a corpului, este sediul stimulilor si emotiilor si ne poate conecta la constiinta de grup (telepatie) si chiar la cea divina.
Din aceasta "lupta" a emisferelor mele cerebrale cel mai lovit a fost fiul meu, sanul drept s-a blocat si nu a vrut sa-l hraneasca.
Am inteles mult mai bine toate aceste realitati citind acest articol:
http://www.nlpmania.ro/invata-cum-isi-folosesc-geniile-creierul/
Pentru mine a fost suficient jocul cu stereograma pur si simplu viziunea asupra lumii a inceput sa se schimbe, si am descoperit ca pot sa atrag/sa mi se indeplineasca dorintele/gandurile. A fost primul pas. Si desi a fost un pas logic (imi doream sa gandesc asemeni geniilor), am invatat sa-mi apreciez si dezvolt intuitia. O poate face oricine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

05.03.2018

In Romania, de regula, barbatii isi iau jucariile si pleaca, lasand copiii cu mama lor. In Italia, di solito, femeile isi fac bagajele si p...